Letter to my inner demon

Dispari!
Iesi din capul meu!
M-am saturat de tine.
Timp de 1 an mi-ai supt din vise.
Nu-ti mai ajunge, demone? Nu ai sfarsit?
Iesi din capul meu, te rog.
Da, stiu ca inca ma gandesc la tine. Dar tie ce-ti pasa? Nu da vina pe mine, parazit infect.
Nu da vina pe mine ca sunt prea slaba. Tu m-ai adus asa, molie!
Tu nu te saturi niciodata?
Nu ai de gand sa ma lasi sa traiesc?
PLEACA!
Ia-ti toate catrafusele si pleaca! Aduna-ti zambetul de prin cotloanele mintii mele, strange-ti culorile, vezi sa nu uiti de cuvinte si amintiri! Sa nu mi le lasi, ca n-am ce face cu ele!
Sadeste-ti visele la picioarele altcuiva. Distruge mintea altcuiva, pe a mea ai facut-o praf! Du-te si seaca pe altcineva de sentimente. Poate, cine stie, te va iubi mai mult..
Si sa nu te intorci. Nici macar in septembrie! Nu mai am nevoie de tine, stiu sa simt! Si nu tu m-ai invatat, ci am invatat singura! Asa ca nu te astepta sa-ti multumesc, parazit infect!
Acum, iesi din mintea mea!
Pentru ultima oara!
Te implor.

P.S. Si cand te voi chema inapoi, tu sa vii, caci am nevoie de tine sa gasesc drumul spre mine. Dar sa nu vii tot asa. Adu-mi ceva nou; ceva mai mult decat un simplu enunt..